O viaţă de om

Paraschiva

Ziua doi în tabăra de la Hundorf a trecut. Ieri am reuşit să iau legătura cu mai mulţi oameni din sat. Viaţa aici este neschimbată de câţiva zeci de ani. Bătrânii trăiesc în lumea lor şi încă se mai miră de tinerii din ziua de astăzi. Ieri am cunoscut o d-na minunată, Paraschiva, senină ca o zi de vară.

Am luat legătura cu ea pentru a afla reţete tradiţionale de mâncare din zonă, dar în schimbul reţetelor am aflat recomandări pentru o viaţă lungă şi trăită în pace.

Ce le povesteaţi la copii când erau mici?

"Păi ce le povesteam la copii, le povesteam tot ce îi interesau şi tot ce-i bine, să fie cuminţi, să fie respectoşi, să fie atenţi, să asculte, să nu fie obraznici."

Mai demult cum se purtau fetele?

"Fetele se purtau cu codiţă pe spate. Batic puneau numai după ce se căsătoreau, nu aveau voie să iasă în capul gol. Acuma tocmai invers. Acuma toată lumea …în capul gol şi măritate şi cu copii şi are 70 de bărbaţi. E bine asa? Nu-i bine, e păcat. E păcat mare, dăgeaba nu ştiu de păcat, nu ştiu de ruşine. Acuma nu mai este nici o ruşine, so gătat…"

"Păi şi acolo pe cine ai desenat?"

Tot pe dumneavoastră.

"Tot pe mine?...Oh… Apăi chiar bătrân e omul Doamne, chiar bătrân…vezi ce bătrân e omu’ Doamne, Doamne. Doamne… am fost o dată om, dar de acum suntem… gata, suntem de plecare la pământ. Ce să facem? …Asta e."
"Oh dragile mele tot tinere să fiţi, tot tineri.. Doamne, Doamne… nu rămâne nimeni tânăr."

Schiţă de Miruna Gheordunescu